Des greșesc, și-mi cer iertare

Des greșesc, și-mi cer iertare
Tu, bun și îngăduitor
Bine vezi a mea purtare
Vezi, că uneori cobor

De pe scara care duce
Sus la cer, spre veșnicie
Care pacea mi-ar aduce
Glorioasa măreție.

Câțiva pași îi fac spre Tine
Și apoi iarăși mă opresc,
Greșesc, nimic nu e bine,
Simt că mă înpotmolesc.

Mă simt trist, și-s conștient
Că tot am făcut greșit,
Din nou vreau, să fiu atent,
Să nu mă las doborât.

Lacrimi mari îmi izvorăsc
Ochii-mi, s-au încețoșat
Fiindcă știu că Te iubesc
Regret tot, ce s-a întâmplat

Iarăși m-am lăsat cuprins
De cel rău, care atacă,
Iar el din nou m-a învins
Și inima mi se îneacă

De regrete și de plâns,
De părerile de rău,
Căci nu vreau să fiu învins
Apără-mă, Domnul meu!

Eu Te chem în miez de noapte
Și în zori de zi, Te strig
Dragostea Ta mare poate
În jur, să-mi facă un dig

De rău, să fiu apărat
Satan, să mă ocolească
De Tine să fiu iertat,
Puterea mea ca să crească

Fiul Tău să mă numesc
Cât voi fi pe acest pământ
Pe nori să Te însoțesc
Domnul meu mărit și sfânt.

Amin

Câmpia Turzii, 7 iunie 2024